"That part in me, that's you, will never die"
Probabil ati observat ca ne reflectam diferit in diversi oameni. Asta pentru ca cu fiecare impartasim alte lucruri. Sau mai bine zis fiecare persoana pe care o intalnim trezeste o parte din noi, ne ajuta sa invatam ceva nou, despre noi si despre lume.
Cam asta a fost metoda mea de crestere si integrare a suferintelor, de-a lungul anilor: uitandu-ma cum ma reflect in ceilalti. Mereu am crescut in cadrul relatiilor, dar mai ales in cadrul relatiei cu mine insami.
Dupa cum stim deja, nicio extrema nu e sanatoasa. Nici cea in care ramanem mereu doar cu noi, pentru ca ne lipsesc perspectivele oferite de cei din afara noastra care ne schimba filtrul prin care vedem lumea inconjuratoare.
Nici cea in care ne luam mereu din afara perspectivele si nu stam cu noi, sa vedem cine suntem si ce simtim noi si, mai ales, cum integram ceea ce primim dinafara.
Si ca sa ma intorc la titlul postarii, pana nu demult acest citat, ma facea sa sufar, pentru ca era o reflectie a neputintei interioare, a durerii pe care o proiectam sau o reinterpretam venita din exterior.
Insa pe masura, ce am tot mai multa grija, din nou, de mine si reinvat zi de zi sa ma valorizez din interior spre exterior si nu doar prin validarea primita din exterior, iubesc tot mai mult aceasta parte din mine, care esti Tu!
Acea parte care se reflecta inapoi in mine, din lumea exterioara!
O accept si o pretuiesc, ca fiind parte din mine! Asa cum tot ceea ce intalnim si traim in aceasta viata, devine o parte din noi! Unele raman si rezoneaza puternic cu drumul nostru propriu de cunoastere, altele se disipa asa cum au venit. Tu, bucatica asta pe care o integrez acum, si o pun bine la pastrare, in interiorul meu a venit sa-mi reaminteasca de pasiunea si emotia din mine, care o pot impartasi cu anumiti oameni din viata asta!
Nu mai fug de EA, de partea asta din mine, de a-mi trai propriile valori! Chiar daca, uneori, amintirea lor provoaca suferinta!
Aceasta parte care a iesit datorita tie, exteriorului sau universului (caci vedem cum se intrepatrund cele 2 lumi, cea exterioara si cea interioara): caci ai vazut: "The light in me that I could not see"!
Si-ti multumesc, pentru ca ai scos la iveala aceasta lumina, de care uitasem...Lumina si frumusetea vietii mele interioare. Simtirea de care sunt capabila. Iubirea si pasiunea care zac adanc ascunse in interiorul meu. Si mai ales creativitatea si dorinta de crestere si stabilitate. Stiu...ar putea parea antagonice, din afara, insa ele sunt niste nevoi valide, proprii fiintei superioare care are nevoile de baza implinite. Probabil ati auzit de piraminda nevoilor, a lui Maslow, nu?
Si scrisul...N-am mai scris demult, pt ca n-am mai stat cu mine. Insa prin scris, imi exprim creativitatea, emotiile si pot sa dau din mine exteriorului, din tot ceea ce sunt. Din toata experienta acumulata constient sau inconstient.
Poate, voi, cititorii mei aveti alte talente intrinseci, prin care emotiile ies la iveala...ca si pictatul, desenatul, plimbatul, sportul sau terapia....sau relatiile.
Terapia ne invata cum sa traim niste emotii in siguranta! Si sa ajungem sa pastram sau sa cream relatiile de care avem nevoie in viata noastra, sub forma in care ne ajuta cel mai mult. Iar apoi, lucrurile devin mai usoare. Si mai firesti.
Daca pana acum aveam nevoie sa mi se zica dinafara: "I can't get enough of you", azi m-am trezit spunandu-mi singura: "I can't get enough of me! Of my time with me! With all the things I wanna do and try! With all the things I wanna live in this beautiful life!
Pentru prima data dupa niste ani, parca am reusit sa am o zi in care sa-mi fiu alaturi, cu totul! Sa fiu eu langa mine si sa nu mai caut pe acel cineva care sa fie acolo, pentru mine! A fost fantastic! Atatea lucruri pe care nu le-am facut demult, aveam chef sa le fac. Am dansat singura in masina, m-am distrat, am plans de bucurie...toate fara sa ma vada nimeni! Fara sa am nevoie de validarea cuiva.
Caci nu mai sunt singura, in interior, ci ma am pe mine, intreaga!
Wow...asta a fost ceva ce am uitat sa traiesc, in ultimii ani! Doar eu si cu mine! Me, myself and I! A fost superb! Imi multumesc mie pt acest moment si pt aceasta zi, caci am facut tot ce a tinut de mine ca sa ajung aici. Si ma straduiesc sa fac zilnic asta. Si ma bucur ca am facut ceva ca sa intalnesc oamenii potriviti in viata mea, ca sa ma.ajute sa ajung, din nou, la mine. Mai ales dupa ultimele luni.
Desi drumul a fost atat de anevoios si complicat. Si inca mai doare, pe alocuri! Dar stiu ca se poate! Ca pe mine, ma am mereu, acolo...ca si pe toti cei dragi din jurul meu! Carora le multumesc din suflet! Ca si clientilor mei alaturi de care invat mereu lucruri noi.
Si de curand...unul dintre ei mi-a reamintit de vulnerabilitate! Si de cum folosim vulnerabilitatea terapeutului in practica! Ii multumesc din suflet caci m-a ajutat si pe mine... sa retrezesc pasiunea mea de a invata mereu ceva potrivit pt perioada asta din viata mea si pt a duce mai departe progresele omuletilor faini cu care lucrez zi de zi, sa se regaseasca.
Si a ma asigura ca-mi pastrez si-mi traiesc valorile, cat mai des cu putinta si nu doar ma pierd prin viata! Iar aceasta e
Ti se intampla des sa simti ca te plictisesti jn viata ta? Sau in munca ta? Sau ca nu te poti concentra? Sau sa nu stii incotro te indrepti?
Tu, cititorul meu, iti cunosti valorile?
Care sunt valorile care-ti doresti sa le traiesti?
Care e acel lucru interior care simti ca-ti lipseste si nu te lasa sa mergi mai departe?
**Disclaimer: Aceste postari sunt scrise ca si scrisori adresate unei anumite parti din mine, pe care uneori o reflect si in ceilalti, in exterior. Alteori, o traiesc si o las vizibila doar interiorului. Dar in general, se reflecta in oamenii pe care-i intalnim in viata noasta.
Nu au rolul sa ofere un sfat general valabil sau terapeutic avizat. Ci doar sa trezeasca interesul pt cunoastere si poate, introspectie! Pentru ajutor terapeutic avizat si personalizat, va rog sa apelati la nr-ul 0740 056316. Sau orice alt terapeut avizat cu care simtiti ca rezonati!